Tales from the Dark Side of the Moon

…sau cum respiram in lumea reala.

Azi mi-a mers prost…

Posted by Jo pe Ianuarie 15, 2007

…inca de la 12:00, de cand a inceput ziua. Aseara am fost din nou la film. The Holiday. Stiam eu ca nu trebuie sa merg la filmul asta.  Am iesit de acolo cu inima cat un purice si cu intrebarea „Da` de mine de ce nu se indragosteste un Jude Law ? „.  Si pentru ca filmul s-a terminat pe la 12, si taxiurile nu voiau sa ma duca de la Plaza acasa, ca cica e prea aproape, am luat-o cu Stef la pas. Si dupa ce am discutat noi la mine pana pe la 4 dimineata si am pus ceasul sa sune la 7 ( in ideea ca eu ma du la seminar nene la 8 ) am adormit. Si cand visam si eu cel mai minunat lucru, suna alarma de la ceas si eu ma trezesc din minunatul meu vis cu Jude Law. Sa mor de ciuda. De-a dracu, nici nu m-am mai dus la seminar si am dormit amandoua ca hipopotamii pana la 10. Si la 10 iar…pic pic pic…alarma. Intr-un final zic hai, sa ma trezesc. Si pentru ca aveam de luat niste bani de la cineva, primul lucru pe care-l fac e sa sun persoana respectiva. Dupa un mic schimb de cuvinte si un „imi bag beep si beep si beep in banii tai, sa ti-i bagi in beep si sa beep beep beep” si dupa ce am atins apogeul limitei de la care incep sa ma dau cu capul de perete, si dupa 5 tigari una dupa alta, cica hai la facultate sa vedem ce-au facut astia de la 101-105 la examen. Asteptam 137. Si asteptam…asteptam…mai asteptam…dupa vreo 25 de minute vine. N-are rost sa zic ca intre timp mai fumasem vreo 3 tigari. In 137, PLIN. Da` plin ochi, nu asa. Mergem o statie, la frigocom incepe lumea sa urce, desi nu mai era loc de un ac. Si Stefania cu ideea ” Hai sa coboram aici si ne urcam in urmatorul care vine „. Si dau sa cobor. Si o fosila de mosneag „Da ce faci domnisoara?”, „Cum ce fac? Cobor!” si toate fosilele care se urcau „pai acu v-ati gasit, cand urcam noi, pana acu n-ati putut?”, „Ho fir-ati a dracu de hoituri…Dupa ce ca va fac loc in autobuz, va mai si ofuscati „.M-a umplut si ala de nervi. Vine si al doilea 137 aproape imediat…aproape gol, de asemenea. Normal,toata spuma societatii se urcase in primul. Mergem pana la Eroilor si de acolo luam 104 sa mergem pana la Unirii sa luam 312 spre facultate. Mare trafic de Bucuresti. Ne enervam pe la Natiunile Unite si mergem pana la Unirii pe jos. Cu greu, reusesc sa o conving pe Stefania sa mergem cu metroul, ca ea nu suporta metroul. Si dupa „hai, ca e doar o statie” si alte motive convingatoare, reusesc sa o induplec. Si, evident, la cati nervi aveam, in loc sa iau metroul spre Timpuri Noi, m-am intors la Izvor. Sa ma dau cu capul de pamant ca babele in biserica, nu alta. Hai, iar, 104 pana la Unirii, si de acolo 312. Si intr-un final, dupa vreo 2 ore de mers, am ajuns la facultate. De acolo, totul a fost relativ ok. Dar pentru ca m-am umplut de nervi de la prima ora, consider ziua de azi de RAHAT. I hate Mondays..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: